Stabilitatea formațiunilor geologice traversate de sonde

Notații și note necesare

Acest articol e numărul 3 din totalul de 9 articole ale seriei Stabilitatea rocilor

Hits: 32

()

Pentru înțelegerea celor ce urmează, este necesară definirea notațiilor folosite, dar și câteva precizări. Acestea sunt notațiile folosite de Gorun Manolescu în lucrarea sa „Stabilitatea formațiunilor traversate de sonde”…

Notații

Da, da, așa e! Probabil că mulți dintre noi nu îndrăgesc prea mult notațiile, mai ales dacă sunt mai complicate, pentru că ne imaginăm ce urmează: folosirea lor în niște ecuații fără „aplicabilitate practică”, de… Iar noi suntem practicieni, nenică! Și totuși, uneori (mai răruț, că-i mai drăguț!) pare că trebuie să suportăm și chestiile astea…

Așadar, notații:

  • \sigma_1,{~}\sigma_2,{~}\sigma_3 – eforturi unitare principale;
  • \sigma_{1L},{~}\sigma_{3L} – eforturi unitare principale ce caracterizează starea limită;
  • \sigma_{n1},{~}\sigma_{n3} – eforturi unitare principale: maxim și minim, specifice stării de echilibru natural;
  • \sigma_r,{~}\sigma_{\theta} – eforturi unitare normale, pe direcțiile razei și tangentei;
  • \mathcal{F}_{r \theta} – efort unitar tangențial;
  • \sigma_{re},{~}\sigma_{\theta \theta} – eforturi unitare normale pe direcțiile razei și respectiv tangentei, în exteriorul zonei de stare limită, pentru r=b;
  • c – coeziunea materialului;
  • \rho_0 – unghiul de frecare interioară;
  • c_n – coeziunea materialului pentru starea de echilibru natural;
  • \varphi_e – unghiul pe care îl face normala la planul de cedare ce trece printr-un punct aflat în stare limită, cu direcția efortului unitar principal \sigma_{L1};
  • \varphi_r – unghiul pe care îl face normala la planul de cedare ce trece printr-un punct aflat în stare de echilibru natural, cu direcția efortului unitar principal \sigma_{n1};
  • \tau_r,{~}\sigma_n – eforturile unitare: tangențial și respectiv normal, pe planul caracterizat de \varphi_n;
  • \sigma_{rn},{~}\sigma_{\theta n} – eforturi unitare normale, în coordonate polare, în direcțiile razei și tangentei, pentru unghiul \theta;
  • \tau_{r \theta n} – efortul unitar tangențial, în coordonate polare, pentru unghiul \theta;
  • \gamma_ngreutatea specifică a fluidului de foraj;
  • \gamma_r – greutatea specifică medie a rocilor;
  • p_b – presiunea pe conturul zonei de stare limită;
  • P_{ra} – presiunea statică a fluidului de foraj, obținută din relația P_{ra}=\gamma_n \times H;
  • P – presiunea litostatică dată de relația P=\gamma_r \times H;
  • H – adâncimea unui punct din interiorul masivului;
  • m, {~} \mu – constantă, respectiv coeficientul lui Poisson;
  • r – raza curentă;
  • a – raza sondei;
  • b – raza zonei de stare limită;
  • r_{oo} – raza de la care influența concentrării eforturilor unitare din jurul găurii sondei nu se mai simte;
  • H_{cr} – adâncimea la care apare zona de stare limită;
  • A,{~}B,{~}D,{~}L,{~}M,{~}N – constante de integrare;
  • \sigma_{ec} – efort unitar limită echivalent;
  • \sigma_0 – efort unitar normal mediu;
  • \epsilon_0 – deformație volumică medie;
  • \epsilon_v – deformație volumică totală;
  • \epsilon_r, {~} \epsilon_e,{~} \epsilon_z – componentele liniare ale deformației în direcțiile razei, tangentei și respectiv verticalei;
  • \sigma_c – rezistența limită la compresiune simplă, egală cu rezistența limită la tracțiune simplă; notație folosită doar în cazul corpurilor cu pronunțat caracter plastic, spre deosebire de \sigma_{LC} și \sigma_{LT}, care au un caracter general;
  • \epsilon_c – scurtarea liniară specifică, corespunzătoare lui \sigma_c;
  • u – componenta deplasării pe direcția razei;
  • sign A – semnul constantei de integrare A;
  • \epsilon_i – intensitatea deformației;
  • \sigma_i – intensitatea eforturilor unitare;
  • \xi_{i1} – raportul dintre intensitatea deformației la r = a și scurtarea liniară specifică \epsilon_c;
  • \xi_{i2} – raportul dintre intensitatea deformației la r = r și scurtarea liniară specifică \epsilon_c;
  • \xi_i – raportul dintre intensitatea deformației la raza curentă r și scurtarea liniară specifică \epsilon_c;
  • \alpha – raportul \dfrac {r_c}{a};
  • \beta – raportul \dfrac {b}{a};
  • \xi – raportul \dfrac {r}{a}

De reținut

Rocile vor fi considerate corpuri continue, omogene și izotrope. Vom întâlni denumiri precum:

  • „mărimea stării de tensiune triaxială”, caracterizată prin valoarea efortului unitar principal minim, \sigma_3;
  • „intensitatea stării de tensiune triaxială” caracterizată, în cazul folosirii teoriei lui O. Mohr, prin valoarea deviatorului eforturilor unitare principale, \sigma_1 ÷ \sigma_3.

Cam atât pe azi. Funcție de interesul pe care-l acordați acestei serii, ea poate continua, sau nu… De aceea, mențin întrebarea: acest efort merită, sau nu? 😆

Deplasare prin serie<< Alți factori de influență a stabilității găurii de sondăMecanica rocilor și stabilitatea pereților sondei. Considerații >>

Cât de util a fost acest articol?

Dacă articolul merită o apreciere, aici e locul!

Media evaluării / 5. Număr de voturi:

Încă nu există voturi! Fii primul!

Cum a fost apreciat acest articol...

Urmăriți-ne pe media sociale!

Regretăm că această postare nu ți-a fost utilă!

Permite-mi să îmbunătățesc acest articol!

Spune-mi cum aș putea îmbunătăți acest articol?

close

O PROVOCARE!

DĂ-NE adresa ta de e-mail și-ți OFERIM ANALIZA UNUI ACCIDENT TEHNIC REAL! MAI MULT, îți așteptăm PĂRERILE pe acest subiect! Cele mai bune vor face obiectul unui articol pe blog.

Nu facem spam! Citește politica noastră de confidențialitate pentru mai multe informații.

Eh, cum trecut-au anii... După ce în 1984 am absolvit IPG-ul din Ploiești, următorii patru ani am trecut prin Șantierele de foraj ale Schelei de Foraj Tg. Ocna, din zona Matca-Buciumeni a județului Galați. Apoi, anul 1988 mi-a adus (cu eforturi) un transfer la Mediaș, ca proiectant de foraj al sondelor, în cadrul a ceea ce se numea atunci “Centrul de Cercetare și Proiectare”, care ținea pe vremea aceea de Institutul de la Câmpina. Apoi, lucrurile au luat altă turnură, după anii ‘90, când centrul a trecut sub tutela Romgaz-ului... Ulterior, activitatea de proiectare foraj și ingineria de zăcământ a rămas la Romgaz, iar activitatea de proiectare conducte și altele a trecut la Transgaz. Iar eu am rămas devotat activității de proiectare a forajului sondelor, activitate care iată, cel puțin formal, se apropie de final... Dar pentru că forajul sondelor este un domeniu pasionant, și pentru că scopul unui om în viață ar trebui să fie acela de a evita plictiseala, cred că voi mai rămâne un pic în acest domeniu. Chiar cred că aș avea câte ceva de transmis celor ce vin din urmă...

Tagged with:

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

*