Abilitatea gândirii

Abilitatea gândirii

Hits: 0

Efortul conștient de gândire este o abilitate ce se obține în timp. În mod obișnuit, cea mai mare a procesului de gândire nu impune un efort conștient, practic s-ar putea spune că gândim fără să gândim. Hai să vedem: dacă cineva mă întreabă dacă vreau ceai sau cafea, nu-mi trebuie abilități deosebite pentru a da un răspuns. La fel, dacă știu răspunsul unei întrebări oarecare, nu-mi trebuie abilități deosebite pentru a răspunde. Exprimarea unei preferințe sau afirmarea unui fapt nu sunt în sine abilități de gândire. Există abilități de limbă și comunicare, desigur, și acestea sunt abilități foarte considerabile în sine, care contribuie la activitățile pe care le numim „gândire”. Această distincție se face adesea prin atribuirea unor abilități de „ordin superior” decât altele. Majoritatea oamenilor ar agrea că analiza, evaluarea, rezolvarea problemelor și luarea deciziilor reprezintă o provocare mai mare decât simpla cunoaștere, reamintire sau înțelegere a faptelor. Ceea ce distinge nivelul superior de gândire este faptul că aplică cunoștințele și le adaptează diferitelor scopuri. Acestea necesită inițiativă și independență din partea gânditorului.

Capacitatea de a raționa este abilitatea cea mai strâns asociată progresului uman. Este adesea citată ca facultatea ce marchează diferența dintre oameni și alte animale. Din câte ne putem da seama, niciun animal nu trage vreodată concluzii pe baza unor fapte observabile. Raționamentul este procesul prin care avansăm de la ceea ce știm deja la noi cunoștințe și înțelegere. A fi rațional înseamnă a recunoaște că, din unele fapte sau credințe, urmează altele și a folosi această înțelegere pentru a lua decizii sau pentru a forma judecăți, cu încredere.

Dar, raționamentul nu este singura abilitate de gândire superioară și nici singurul tip de raționalitate. Suplimentar, apar activitățile imaginative și creative, care nu sunt mai puțin importante în istoria dezvoltării și realizărilor umane. Asta nu înseamnă că ar exista două moduri distincte de gândire: rațiunea rece și dură pe de o parte și creativitatea liberă pe de altă parte. De fapt, există atât de multe suprapuneri și interdependențe între cele două, încât este foarte dificil să precizăm unde începe una și unde se termină cealaltă. În mod clar, există momente în care o problemă aparent nerezolvabilă a fost spartă de un salt imaginativ, mai degrabă decât de un proces metodic. Unele dintre cele mai mari progrese în știință au fost rezultatul gândirii creative care părea să intre în conflict cu rațiunea atunci când a fost prezentată prima dată. Cu toate acestea, este la fel de clar că multe flash-uri aparente de geniu, care par să se nască „din senin”, vin de fapt pe baza multor lucrări atente și metodice. La fel, ideile noi și creative trebuie înțelese și explicate pentru a avea o valoare practică. Raționamentul este necesar atât pentru a permite, cât și pentru a aplica gândirea creativă, la fel cum este necesară gândirea creativă pentru a da o scânteie raționamentului.

O altă calitate ce este evident exclusivă gândirii umane este reflecția, cea care înseamnă a gândi profund, serios sau concentrat la ceva, dincolo de un răspuns imediat la stimuli. Când suntem angajați în reflecție, nu ne bazăm doar pe impuls, ci luăm în considerare cu atenție alternativele, ne gândim la consecințe, analizăm probele disponibile, tragem concluzii, testăm ipoteze și așa mai departe. Gândirea critică, rezolvarea problemelor și luarea deciziilor sunt toate forme de gândire reflexivă. Mai mult, gânditorul reflexiv nu se concentrează doar pe problema de rezolvat, decizia de luat sau argumentul de câștigat, ci și pe procesele de raționament care intră în acele activități. Reflectarea la modul în care gândim – sau gândirea despre gândire – ne ajută să evaluăm cât de eficientă este gândirea noastră, care sunt punctele sale forte, unde uneori merge greșit și, cel mai important, cum poate fi îmbunătățită.

În acest context, nu voi ezita să îndemn oamenii să parcurgă acest curs

Gândirea critică: o necesitate, oriunde, oricând!

Un curs GRATUIT, util oricui, indiferent de activitatea pe care o desfășoară!
Vei învăța calea gândirii corecte, conștiente! Vei căpăta încredere în propria capacitate de analiză, știind că folosești instrumentele corecte!

Înscrie-te!

Eh, cum trecut-au anii... După ce în 1984 am absolvit IPG-ul din Ploiești, următorii patru ani am trecut prin Șantierele de foraj ale Schelei de Foraj Tg. Ocna, din zona Matca-Buciumeni a județului Galați. Apoi, anul 1988 mi-a adus (cu eforturi) un transfer la Mediaș, ca proiectant de foraj al sondelor, în cadrul a ceea ce se numea atunci “Centrul de Cercetare și Proiectare”, care ținea pe vremea aceea de Institutul de la Câmpina. Apoi, lucrurile au luat altă turnură, după anii ‘90, când centrul a trecut sub tutela Romgaz-ului... Ulterior, activitatea de proiectare foraj și ingineria de zăcământ a rămas la Romgaz, iar activitatea de proiectare conducte și altele a trecut la Transgaz. Iar eu am rămas devotat activității de proiectare a forajului sondelor, activitate care iată, cel puțin formal, se apropie de final... Dar pentru că forajul sondelor este un domeniu pasionant, și pentru că scopul unui om în viață ar trebui să fie acela de a evita plictiseala, cred că voi mai rămâne un pic în acest domeniu. Chiar cred că aș avea câte ceva de transmis celor ce vin din urmă...

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

*