Asta nu-i pentru amuzament. E pentru viață.

Acest articol e numărul 44 din totalul de 244 articole ale seriei Stoicism zilnic

Hits: 1

14 august

„Filosofia nu este un truc de salon și nu este făcută pentru spectacol. Nu este preocupată de cuvinte, ci de fapte. Nu este folosită pentru o oarecare plăcere înainte de petrecerea zilei sau pentru a ameliora neliniștea timpului liber. Ea modelează și construiește sufletul, dă ordine vieții, călăuzește acțiunea, arată ce ar trebui și ce nu ar trebui să se facă – se așează la cârma ce ne conduce cursul în timp ce navigăm printre incertitudini. Fără ea, nimeni nu poate trăi fără frică sau lipsiți de griji. În fiecare oră se întâmplă nenumărate lucruri care necesită sfaturi, iar astfel de sfaturi trebuie căutate în filozofie.”

~ Seneca – Scrisori morale, 16.3

Există o poveste despre Cato cel Bătrân, al cărui strănepot Cato cel Tânăr a devenit o figură falnică în viața romană. Într-o zi, Cato a asistat la o frumoasă cuvântare a lui Carneades, un filosof sceptic, care a minimizat în mod poetic importanța dreptății. Cu toate acestea, a doua zi, Cato l-a găsit pe Carneades certându-se cu pasiune cu privire la problemele cu justiția – cum că era doar un dispozitiv inventat de societate pentru a crea ordine. Cato a fost îngrozit de acest tip de „filosof”, care trata un subiect atât de prețios precum o dezbatere în care ambele părți ar argumenta, ca pe o chestiune prezentată doar pentru a fi expusă. Care era sensul?

Așa că a făcut presiuni asupra Senatului pentru ca acest Carneades să fie trimis înapoi la Atena, unde nu mai putea corupe tineretul roman cu trucurile sale retorice. Pentru un stoic, ideea de a discuta în mod inactiv o problemă – a crede în, sau a susține două idei contradictorii – este o pierdere absurdă de timp, energie și credință. După cum a spus Seneca, filosofia nu este un truc distractiv. Este pentru utilizare – pentru viață.

 

Deplasare prin serie<< Asumă-te și rezolvă problemeleCurtea supremă a propriei minți >>

Eh, cum trecut-au anii... După ce în 1984 am absolvit IPG-ul din Ploiești, următorii patru ani am trecut prin Șantierele de foraj ale Schelei de Foraj Tg. Ocna, din zona Matca-Buciumeni a județului Galați. Apoi, anul 1988 mi-a adus (cu eforturi) un transfer la Mediaș, ca proiectant de foraj al sondelor, în cadrul a ceea ce se numea atunci “Centrul de Cercetare și Proiectare”, care ținea pe vremea aceea de Institutul de la Câmpina. Apoi, lucrurile au luat altă turnură, după anii ‘90, când centrul a trecut sub tutela Romgaz-ului... Ulterior, activitatea de proiectare foraj și ingineria de zăcământ a rămas la Romgaz, iar activitatea de proiectare conducte și altele a trecut la Transgaz. Iar eu am rămas devotat activității de proiectare a forajului sondelor, activitate care iată, cel puțin formal, se apropie de final... Dar pentru că forajul sondelor este un domeniu pasionant, și pentru că scopul unui om în viață ar trebui să fie acela de a evita plictiseala, cred că voi mai rămâne un pic în acest domeniu. Chiar cred că aș avea câte ceva de transmis celor ce vin din urmă... Și pentru că în ultima perioadă am descoperit validitatea filosofiei stoice, nu voi evita subiecte asociate. Ca să nu mai vorbim de faptul că printre alte subiecte pe care le consider de interes se numără evenimentele de tip „lebădă neagră” (cu probabilitate mică de apariție, dar cu impact major), sau problematica automatelor celulare...

Lasă un comentariu