Ce este acceptarea

Acest articol e numărul 123 din totalul de 148 articole ale seriei Stoicism zilnic

Hits: 0

1 noiembrie

a) „Nu căuta ca totul să se întâmple așa cum ți-ai dori, ci mai degrabă dorește-ți ca totul să se întâmple așa cum se va întâmpla de fapt, atunci viața ta va curge bine.”
b) „E ușor să lauzi providența pentru orice s-ar putea întâmpla dacă ai două calități: o imagine completă a ceea ce s-a întâmplat de fapt în fiecare caz și un sentiment de recunoștință. Fără recunoștință, ce rost are să vezi și fără a vedea care este obiectul recunoștinței?”

~ a) Epictet – Enchiridion, 8
b) Epictet – Discursuri, 1.6.1-2

S-a întâmplat ceva ce ne-am fi dorit să nu se fi întâmplat. Care dintre acestea este cel mai ușor de schimbat: părerea noastră sau evenimentul trecut?

Răspunsul este evident. Acceptă ceea ce s-a întâmplat și schimbă-ți dorința de a nu se fi întâmplat. Stoicismul numește aceasta „arta consimțământului” – a accepta mai degrabă decât a lupta cu fiecare lucru mic.

Iar stoicii cei mai avansați fac un pas mai departe. În loc să acceptăm pur și simplu ceea ce se întâmplă, ei ne îndeamnă să ne bucurăm cu adevărat de ceea ce s-a întâmplat – orice ar fi aceasta. Nietzsche, multe secole mai târziu, a inventat expresia perfectă pentru a surprinde această idee: amor fati (o dragoste de soartă). Nu înseamnă doar să accepți, ci chiar să iubești tot ce se întâmplă.

Să-ți dorești ca ceea ce s-a întâmplat să se fi întâmplat este o modalitate inteligentă de a evita dezamăgirea, deoarece nimic nu este contrar dorințelor tale. Dar să simți cu adevărat recunoștință pentru ceea ce se întâmplă? Să iubești asta? Iată o rețetă pentru fericire și bucurie.

Deplasare prin serie<< Te-ai născut bunLegarea propriilor dorințe de ceea ce va fi >>

Eh, cum trecut-au anii... După ce în 1984 am absolvit IPG-ul din Ploiești, următorii patru ani am trecut prin Șantierele de foraj ale Schelei de Foraj Tg. Ocna, din zona Matca-Buciumeni a județului Galați. Apoi, anul 1988 mi-a adus (cu eforturi) un transfer la Mediaș, ca proiectant de foraj al sondelor, în cadrul a ceea ce se numea atunci “Centrul de Cercetare și Proiectare”, care ținea pe vremea aceea de Institutul de la Câmpina. Apoi, lucrurile au luat altă turnură, după anii ‘90, când centrul a trecut sub tutela Romgaz-ului... Ulterior, activitatea de proiectare foraj și ingineria de zăcământ a rămas la Romgaz, iar activitatea de proiectare conducte și altele a trecut la Transgaz. Iar eu am rămas devotat activității de proiectare a forajului sondelor, activitate care iată, cel puțin formal, se apropie de final... Dar pentru că forajul sondelor este un domeniu pasionant, și pentru că scopul unui om în viață ar trebui să fie acela de a evita plictiseala, cred că voi mai rămâne un pic în acest domeniu. Chiar cred că aș avea câte ceva de transmis celor ce vin din urmă... Și pentru că în ultima perioadă am descoperit validitatea filosofiei stoice, nu voi evita subiecte asociate. Ca să nu mai vorbim de faptul că printre alte subiecte pe care le consider de interes se numără evenimentele de tip „lebădă neagră” (cu probabilitate mică de apariție, dar cu impact major), sau problematica automatelor celulare...

Lasă un comentariu