Despre datorie și circumstanțe

Ce vine spre noi toți

Acest articol e numărul 170 din totalul de 244 articole ale seriei Stoicism zilnic

Hits: 2

18 decembrie

„Alexandru Macedon şi îngrijitorul catârilor săi, odată ce au murit, s-au găsit în aceeaşi situaţie: fie au fost absorbiţi în aceleaşi raţiuni seminale ale lumii, fie au fost risipiţi în acelaşi fel în atomi.”

~ Marcus Aurelius – Meditații, 6.24 : : : : : : : : : : : :

Într-o lume care, în multe privințe, devine din ce în ce mai inegală, nu au mai rămas multe experiențe cu adevărat egalitare. Când Benjamin Franklin a observat că „în această lume nimic nu se poate spune că este sigur, cu excepția morții și a impozitelor”, el nu ar fi putut ști cât s-ar strădui oameni să-și evite impozitele. Dar moartea? Acesta este încă singurul lucru pe care toată lumea îl experimentează.

Cu toții ne confruntăm cu același sfârșit. Indiferent dacă cucerești lumea cunoscută sau vei lustrui pantofii oamenilor care o fac, până la urmă moartea va fi un egalizator radical – o lecție de umilință abjectă. Shakespeare l-a pus pe Hamlet să urmărească logica în termeni puternici atât pentru Alexandru, cât și pentru Iulius Caesar:

Cezar imperios, mort și transformat în lut,
S-ar putea să astupi o gaură pentru a ține vântul departe:
O, acel pământ, care a ținut lumea în frică,
Ar trebui să peticească un perete pentru a elimina spărtura iernii!

Data viitoare când simți că devii mare și puternic – sau dimpotrivă, simțindu-te mic și inferior – amintește-ți că toți ajungem la fel. În moarte, nimeni nu este mai bun, nimeni nu este mai rău. Toate poveștile noastre au același final.

Deplasare prin serie<< Cunoaște-te înainte de a fi prea târziuScala umană >>

Eh, cum trecut-au anii... După ce în 1984 am absolvit IPG-ul din Ploiești, următorii patru ani am trecut prin Șantierele de foraj ale Schelei de Foraj Tg. Ocna, din zona Matca-Buciumeni a județului Galați. Apoi, anul 1988 mi-a adus (cu eforturi) un transfer la Mediaș, ca proiectant de foraj al sondelor, în cadrul a ceea ce se numea atunci “Centrul de Cercetare și Proiectare”, care ținea pe vremea aceea de Institutul de la Câmpina. Apoi, lucrurile au luat altă turnură, după anii ‘90, când centrul a trecut sub tutela Romgaz-ului... Ulterior, activitatea de proiectare foraj și ingineria de zăcământ a rămas la Romgaz, iar activitatea de proiectare conducte și altele a trecut la Transgaz. Iar eu am rămas devotat activității de proiectare a forajului sondelor, activitate care iată, cel puțin formal, se apropie de final... Dar pentru că forajul sondelor este un domeniu pasionant, și pentru că scopul unui om în viață ar trebui să fie acela de a evita plictiseala, cred că voi mai rămâne un pic în acest domeniu. Chiar cred că aș avea câte ceva de transmis celor ce vin din urmă... Și pentru că în ultima perioadă am descoperit validitatea filosofiei stoice, nu voi evita subiecte asociate. Ca să nu mai vorbim de faptul că printre alte subiecte pe care le consider de interes se numără evenimentele de tip „lebădă neagră” (cu probabilitate mică de apariție, dar cu impact major), sau problematica automatelor celulare...

Lasă un comentariu