Despre datorie și circumstanțe

Control și alegere

Acest articol e numărul 184 din totalul de 203 articole ale seriei Stoicism zilnic

Hits: 0

1 ianuarie

„Sarcina principală în viață este pur și simplu aceasta: să identific și să separ chestiunile, astfel încât să îmi pot spune clar care sunt elementele externe ce nu sunt sub controlul meu și care au de-a face cu alegerile pe care le controlez de fapt. Atunci, unde caut binele și răul? Nu în exteriorul incontrolabil, ci din interiorul meu, pentru alegerile care îmi aparțin. . .”

~ Epictet – Discursuri, 2.5.4-5

Cea mai importantă practică din filosofia stoică este diferențierea între ceea ce putem schimba și ceea ce nu putem. Ceea ce putem influența și ce nu. Un zbor este întârziat din cauza vremii – nici un țipăt la adresa unui reprezentant al unei companii aeriene nu va pune capăt unei furtuni. Nicio dorință nu te va face mai înalt sau mai scund sau născut într-o altă țară. Indiferent cât de mult ai încerca, nu poți face pe cineva ca tine. Și pe deasupra, timpul petrecut aruncându-te asupra acestor obiecte imobile este timp care nu este petrecut cu lucrurile pe care le putem schimba.

Comunitatea de recuperare practică ceva numit Rugăciunea Serenității: „Doamne, dă-mi seninătatea de a accepta lucrurile pe care nu le pot schimba, curajul de a schimba lucrurile pe care le pot și înțelepciunea de a face diferența.” Dependenții nu pot schimba abuzurile suferite în copilărie. Ei nu pot anula alegerile pe care le-au făcut sau durerile pe care le-au provocat. Dar ei pot schimba viitorul – prin puterea pe care o au în momentul prezent. După cum a spus Epictet, ei pot controla alegerile pe care le fac chiar acum.

Același lucru este valabil și pentru noi astăzi. Dacă ne putem concentra pe a clarifica ce părți ale zilei noastre sunt sub controlul nostru și ce părți nu sunt, nu numai că vom fi mai fericiți, ci vom avea un avantaj distinct față de ceilalți oameni care nu își dau seama că duc o bătălie pe care n-o pot câștiga.

Deplasare prin serie<< Activează-te pentru propria salvareEducația e libertate >>

Eh, cum trecut-au anii... După ce în 1984 am absolvit IPG-ul din Ploiești, următorii patru ani am trecut prin Șantierele de foraj ale Schelei de Foraj Tg. Ocna, din zona Matca-Buciumeni a județului Galați. Apoi, anul 1988 mi-a adus (cu eforturi) un transfer la Mediaș, ca proiectant de foraj al sondelor, în cadrul a ceea ce se numea atunci “Centrul de Cercetare și Proiectare”, care ținea pe vremea aceea de Institutul de la Câmpina. Apoi, lucrurile au luat altă turnură, după anii ‘90, când centrul a trecut sub tutela Romgaz-ului... Ulterior, activitatea de proiectare foraj și ingineria de zăcământ a rămas la Romgaz, iar activitatea de proiectare conducte și altele a trecut la Transgaz. Iar eu am rămas devotat activității de proiectare a forajului sondelor, activitate care iată, cel puțin formal, se apropie de final... Dar pentru că forajul sondelor este un domeniu pasionant, și pentru că scopul unui om în viață ar trebui să fie acela de a evita plictiseala, cred că voi mai rămâne un pic în acest domeniu. Chiar cred că aș avea câte ceva de transmis celor ce vin din urmă... Și pentru că în ultima perioadă am descoperit validitatea filosofiei stoice, nu voi evita subiecte asociate. Ca să nu mai vorbim de faptul că printre alte subiecte pe care le consider de interes se numără evenimentele de tip „lebădă neagră” (cu probabilitate mică de apariție, dar cu impact major), sau problematica automatelor celulare...

Lasă un comentariu