Creativitate și gândire critică

Creativitate și gândire critică

Hits: 2

Tot despre gândirea critică

Vrând-nevrând, GÂNDIREA CRITICĂ are la bază o componentă creativă.

Deși par noțiuni distincte, gândirea critică și gândirea creativă merg mână în mână! Și asta, dintr-un motiv simplu: o nouă idee își dovedește valabilitatea doar dacă rezistă diverselor critici!

„Eu mă pot înșela, tu s-ar putea să ai dreptate, noi împreună am putea, probabil, să descoperim drumul spre adevăr.”

Karl Popper

Gândirea critică

Același Popper, în „Societatea deschisă și dușmanii ei” spunea așa: „…secretul desăvârșirii intelectuale este spiritul critic; este independența de gândire.

Cu ce ne ajută gândirea critică? Iată doar câteva dintre avantaje:

  • dezvoltă gândirea individuală (o capacitate esențială a individului); permite identificarea falsurilor, a erorilor de raționament și a tentativelor de manipulare;
  • oferă mai multă libertate a minții, rupând bariere, pentru o deschidere spre un orizont mai larg, respectiv ieșirea din bule (reale sau imaginare);
  • își aplică ei însăși o atitudine onestă de umilință intelectuală;
  • oferă eficiență în munca intelectuală și, ca urmare, eficiență în viața reală.

Desigur, practicarea gândirii critice prezintă și unele riscuri la adresa (pseudo)confortului. Printre ele, putem enunța:

  • apariția conflictului cu autoritatea sau ego-ul; acest tip de conflict poate fi totuși evitat prin:
    • evitarea exprimării publice (rezumându-ne la uzul „intern” al gândirii critice;
    • evitarea criticării persoanelor și concentrarea pe critica strică a ideilor și faptelor (desigur, bazat pe regulile dialogului intelectual);
    • alegerea unei abordări pozitive de exprimare a criticii;
  • manifestarea unui reproș: „simpla critică nu produce noi idei, nu construiește nimic”; combaterea acestui reproș e relativ simplă:
    • dacă vechile idei/argumente sunt combătute cu argumente solide, noi idei/argumente se nasc în mod natural;
    • combinarea gândirii critice cu gândirea creativă, într-un mod conștient, e o soluție foarte bună.

Care ar trebui să fie instrumentele de bază ale gândirii critice? În cadrul cursului, ele sunt descrise în detaliu, putând astfel fi aplicate imediat. Aici sunt enunțate doar principiile acestor metode:

  • acceptarea unei mentalități critice și autocritice, dublată de practică și antrenament;
  • formularea de întrebări ca metodă generală de lucru;
  • practicarea tehnicii de muncă intelectuală RICAR (Răsfoire, Întrebări, Citire, Aducere-aminte, Recapitulare).

Gândirea creativă

Creativitatea se bazează pe capacitatea/însușirea individuală de a fi creativ, de a face dovada capacității de a crea, de a da valoare. Aceasta implică atât o anumită dispoziție și spontaneitate, cât și intuiție și talent, iar aceste calități sunt dificil de controlat.

Mai recent, pe scena conceptelor despre gândire a apărut și „gândirea laterală”, complementară gândirii așa-zis „verticale”, ce are caracter secvențial. Desigur, o abordare de acest tip presupune un minim de efort în a vedea lumea din perspective diferite, pentru depășirea unor clișee mentale, pentru generarea de noi idei. Mai mult, se impune o atitudine deschisă și, mai ales, tolerantă, întregul proces fiind un demers deliberat și controlat.

Gândirea creativă poate întâmpina anumite blocaje, rezultate din formarea/acceptarea anterioară a unor sisteme dialectice de tip conflictual (atac/apărare) promovate de unele curente filosofice, preluate de unele sisteme, așa cum, spre exemplu, sunt sistemele politice, în general opace la noile idei, tinzând să practice în continuare demonizarea adversarului și a ideilor acestuia (a se vedea sofismul, sau discursul Inchiziției în apărarea dogmelor teologice).

În plus, gândirea creativă se poate lovi de criticismul negativ, un instrument atractiv și facil, ce poate conferi unora un fals sentiment de superioritate. Modul de operare al acestui instrument este acesta: dacă o idee este bună în proporție de 90% și criticabilă în proporție de 10%, se critică acea parte de 10% pentru a demonstra că inițiatorul ideii este „eretic”, rezultând de aici că toate ideile lui sunt 100% erezii.

Limite și soluții

Desigur, atât gândirea critică, dar și cea creativă își au propriile limite, dar acestea provin mai mult din modelele noastre de gândire. Calea științei permite conflictul dintre idei, rezultând astfel noi informații pentru a discredita vechile idei. Dar ce se întâmplă dacă evaluăm noile informații din perspectiva unei teorii vechi? Desigur, evaluarea va fi nu doar subiectivă, ci și distorsionată, rezultând o întărire a vechii teorii. De aceea, se impune o rearanjare intuitivă a informației, din interior. Și aici ne lovim de faptul că nu dispunem de metode de folosire a intuiției. Apare momentul salvator oferit de tehnicile de gândire laterală…

Eh, cum trecut-au anii... După ce în 1984 am absolvit IPG-ul din Ploiești, următorii patru ani am trecut prin Șantierele de foraj ale Schelei de Foraj Tg. Ocna, din zona Matca-Buciumeni a județului Galați. Apoi, anul 1988 mi-a adus (cu eforturi) un transfer la Mediaș, ca proiectant de foraj al sondelor, în cadrul a ceea ce se numea atunci “Centrul de Cercetare și Proiectare”, care ținea pe vremea aceea de Institutul de la Câmpina. Apoi, lucrurile au luat altă turnură, după anii ‘90, când centrul a trecut sub tutela Romgaz-ului... Ulterior, activitatea de proiectare foraj și ingineria de zăcământ a rămas la Romgaz, iar activitatea de proiectare conducte și altele a trecut la Transgaz. Iar eu am rămas devotat activității de proiectare a forajului sondelor, activitate care iată, cel puțin formal, se apropie de final... Dar pentru că forajul sondelor este un domeniu pasionant, și pentru că scopul unui om în viață ar trebui să fie acela de a evita plictiseala, cred că voi mai rămâne un pic în acest domeniu. Chiar cred că aș avea câte ceva de transmis celor ce vin din urmă...

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

*