Despre datorie și circumstanțe

Despre datorie și circumstanțe

Acest articol e numărul 1 din totalul de 22 articole ale seriei Stoicism zilnic

Hits: 0

2 iulie

„Atunci când îţi îndeplineşti datoria, să-ţi fie indiferent dacă tremuri de frig sau ţi-e cald, dacă moţăi sau ai dormit suficient, dacă eşti vorbit de rău sau de bine, dacă eşti pe moarte sau faci altceva. Căci este una dintre acţiunile care ţin de viaţă şi aceasta, prin care murim. Este suficient, aşadar, şi în cazul ei, să pregăteşti bine prezentul.”

~ Marcus Aurelius – Meditații, 6.2

Asta mă va îmbogăți? Oamenii vor fi impresionați? Cât de mult trebuie să încerc? Cât va dura asta? Eu cu ce mă aleg? Ar trebui să fac în schimb altceva?

Acestea sunt întrebările pe care ni le punem în mijlocul oportunităților și obligațiilor zilei.

Marcus Aurelius a avut multe responsabilități, așa cum o fac și cei care dețin puterea executivă. El a judecat cazuri, a ascultat apeluri, a trimis trupe în luptă, a numit administratori, a aprobat bugetele. O mulțime de variante pentru alegerile și acțiunile sale. Ar trebui să facă asta sau aia? Ce zici de îngrijorarea asta sau alta? Când ar trebui să se distreze? Simplul memento de mai sus a fost o modalitate de a trece prin nodul gordian al stimulentelor, doleanțelor, temerilor și intereselor concurente.

Este ceea ce trebuie să folosim pentru a decide ce să facem în fiecare etapă a vieții. Moralitatea poate fi complicată – dar lucrul corect este de obicei suficient de clar și intuitiv pentru a-l simți în suflet. Datoria noastră este rareori ușoară, dar este importantă. De asemenea, este de obicei alegerea mai grea. Dar trebuie să o facem…

Deplasare prin serieTransformă „trebuie să” în „accept să” >>

Eh, cum trecut-au anii... După ce în 1984 am absolvit IPG-ul din Ploiești, următorii patru ani am trecut prin Șantierele de foraj ale Schelei de Foraj Tg. Ocna, din zona Matca-Buciumeni a județului Galați. Apoi, anul 1988 mi-a adus (cu eforturi) un transfer la Mediaș, ca proiectant de foraj al sondelor, în cadrul a ceea ce se numea atunci “Centrul de Cercetare și Proiectare”, care ținea pe vremea aceea de Institutul de la Câmpina. Apoi, lucrurile au luat altă turnură, după anii ‘90, când centrul a trecut sub tutela Romgaz-ului... Ulterior, activitatea de proiectare foraj și ingineria de zăcământ a rămas la Romgaz, iar activitatea de proiectare conducte și altele a trecut la Transgaz. Iar eu am rămas devotat activității de proiectare a forajului sondelor, activitate care iată, cel puțin formal, se apropie de final... Dar pentru că forajul sondelor este un domeniu pasionant, și pentru că scopul unui om în viață ar trebui să fie acela de a evita plictiseala, cred că voi mai rămâne un pic în acest domeniu. Chiar cred că aș avea câte ceva de transmis celor ce vin din urmă... Și pentru că în ultima perioadă am descoperit validitatea filosofiei stoice, nu voi evita subiecte asociate. Ca să nu mai vorbim de faptul că printre alte subiecte pe care le consider de interes se numără evenimentele de tip „lebădă neagră” (cu probabilitate mică de apariție, dar cu impact major), sau problematica automatelor celulare...

Lasă un comentariu