E ușor să devii mai bun. Dar mai bun decât ce?

Acest articol e numărul [part not set] din totalul de 244 articole ale seriei Stoicism zilnic

Hits: 1

22 octombrie

„«Cel mai brav luptător», dar nu dedicat binelui comun,nici mai respectuos, nici mai disciplinat faţă de evenimente, nici mai binevoitor faţă de greşelile apropiaţilor.”

~ Marcus Aurelius – Meditații, 7.52

Auto-perfecționarea este o căutare nobilă. Majoritatea oamenilor nici măcar nu se deranjează. Dar printre cei care o fac, este posibil ca vanitatea și superficialitatea să corupă acest proces. Vrei un pachet cu șase tricouri pentru că te-ai auto-provocat și te angajezi la un obiectiv dificil? Sau este pentru că vrei să impresionezi oamenii? Alergi maratonul respectiv pentru că vrei să-ți testezi limitele sau pentru că fugi de problemele tale acasă?

Voința noastră nu ar trebui să fie îndreptată spre a deveni persoana care este într-o formă perfectă sau care poate vorbi mai multe limbi, dar care nu are o secundă dedicată altei persoane. Ce rost are să câștigi la sport, dar să pierzi în efortul de a fi un soț bun, soție, tată, mamă, fiu sau fiică? Să nu confundăm îmbunătățirea lucrurilor, cu a fi o persoană mai bună. Una este o prioritate mult mai mare decât cealaltă.

Deplasare prin serie

Eh, cum trecut-au anii... După ce în 1984 am absolvit IPG-ul din Ploiești, următorii patru ani am trecut prin Șantierele de foraj ale Schelei de Foraj Tg. Ocna, din zona Matca-Buciumeni a județului Galați. Apoi, anul 1988 mi-a adus (cu eforturi) un transfer la Mediaș, ca proiectant de foraj al sondelor, în cadrul a ceea ce se numea atunci “Centrul de Cercetare și Proiectare”, care ținea pe vremea aceea de Institutul de la Câmpina. Apoi, lucrurile au luat altă turnură, după anii ‘90, când centrul a trecut sub tutela Romgaz-ului... Ulterior, activitatea de proiectare foraj și ingineria de zăcământ a rămas la Romgaz, iar activitatea de proiectare conducte și altele a trecut la Transgaz. Iar eu am rămas devotat activității de proiectare a forajului sondelor, activitate care iată, cel puțin formal, se apropie de final... Dar pentru că forajul sondelor este un domeniu pasionant, și pentru că scopul unui om în viață ar trebui să fie acela de a evita plictiseala, cred că voi mai rămâne un pic în acest domeniu. Chiar cred că aș avea câte ceva de transmis celor ce vin din urmă... Și pentru că în ultima perioadă am descoperit validitatea filosofiei stoice, nu voi evita subiecte asociate. Ca să nu mai vorbim de faptul că printre alte subiecte pe care le consider de interes se numără evenimentele de tip „lebădă neagră” (cu probabilitate mică de apariție, dar cu impact major), sau problematica automatelor celulare...

Lasă un comentariu