Despre datorie și circumstanțe

Fără învinovățire, doar concentrare

Acest articol e numărul 34 din totalul de 84 articole ale seriei Stoicism zilnic

Hits: 0

4 august

„Nu trebuie să mai dai vina pe Dumnezeu și să învinovățești pe nicio persoană. Trebuie să-ți controlezi complet dorința și să-ți deplasezi atenția spre ceea ce se află în motivarea alegerii tale. Nu trebuie să mai simți furie, resentimente, invidii sau regrete.”

~ Epictet – Discursuri, 3.22.13

Nelson Mandela a fost închis pentru opoziția la regimul brutal de apartheid din Africa de Sud timp de douăzeci și șapte de ani. Timp de optsprezece din acei ani, el a avut o găleată pentru toaletă, un pătuț tare într-o celulă mică și o dată pe an i s-a permis un singur vizitator – timp de treizeci de minute. A fost un tratament rău menit să izoleze și să distrugă prizonierii. Și totuși, în ciuda acestui fapt, Mandela a devenit o figură a demnității în închisoare.

Deși a fost lipsit de multe lucruri, a găsit totuși modalități creative de a-și afirma voința. După cum a explicat unul dintre colegii săi prizonieri, Neville Alexander, „El [Mandela] a subliniat întotdeauna, dacă ei spun că trebuie să alergați, insistați să mergeți. Dacă ei spun că trebuie să mergi repede, insistă să mergi încet. Acesta a fost întreaga idee. Vom stabili termenii.” El a solicitat să sară coarda și a încercat să rămână în formă. Și-a ținut capul mai sus decât alți prizonieri, i-a încurajat în momentele grele și și-a păstrat întotdeauna sentimentul de siguranță.

Această siguranță de sine este necesară fiecăruia, de asemenea. Indiferent de ceea ce se întâmplă astăzi, indiferent de locul în care te afli, treci la ceea ce se află în alegerile tale motivate. Ignoră, pe cât de bine poți, emoțiile ce apar, care ar fi atât de ușor să-ți distragă atenția. Nu te emoționa – concentrează-te.

Deplasare prin serie<< Viața bună poate fi oriundeTăcerea este forță >>

Eh, cum trecut-au anii... După ce în 1984 am absolvit IPG-ul din Ploiești, următorii patru ani am trecut prin Șantierele de foraj ale Schelei de Foraj Tg. Ocna, din zona Matca-Buciumeni a județului Galați. Apoi, anul 1988 mi-a adus (cu eforturi) un transfer la Mediaș, ca proiectant de foraj al sondelor, în cadrul a ceea ce se numea atunci “Centrul de Cercetare și Proiectare”, care ținea pe vremea aceea de Institutul de la Câmpina. Apoi, lucrurile au luat altă turnură, după anii ‘90, când centrul a trecut sub tutela Romgaz-ului... Ulterior, activitatea de proiectare foraj și ingineria de zăcământ a rămas la Romgaz, iar activitatea de proiectare conducte și altele a trecut la Transgaz. Iar eu am rămas devotat activității de proiectare a forajului sondelor, activitate care iată, cel puțin formal, se apropie de final... Dar pentru că forajul sondelor este un domeniu pasionant, și pentru că scopul unui om în viață ar trebui să fie acela de a evita plictiseala, cred că voi mai rămâne un pic în acest domeniu. Chiar cred că aș avea câte ceva de transmis celor ce vin din urmă... Și pentru că în ultima perioadă am descoperit validitatea filosofiei stoice, nu voi evita subiecte asociate. Ca să nu mai vorbim de faptul că printre alte subiecte pe care le consider de interes se numără evenimentele de tip „lebădă neagră” (cu probabilitate mică de apariție, dar cu impact major), sau problematica automatelor celulare...

Lasă un comentariu