Despre datorie și circumstanțe

Mai întâi, un antrenament dur de iarnă

Acest articol e numărul 64 din totalul de 84 articole ale seriei Stoicism zilnic

Hits: 0

3 septembrie

„Trebuie să urmăm un antrenament greu de iarnă și să nu ne grăbim în lucruri pentru care nu ne-am pregătit.”

~ Epictet – Discursuri, 1.2.32

Înainte de apariția războiului modern, de obicei, armatele se desființau pe timpul iernii. Războiul nu a fost războiul total așa cum îl înțelegem noi astăzi, ci mai degrabă o serie de raiduri punctate de câte o rară bătălie decisivă.

Când Epictet spunea că ar trebui să trecem prin „antrenamente grele de iarnă” – cuvântul grecesc este cheimaskêsai – el contesta noțiunea existenței a ceva precum soldatul cu jumătate de normă (sau orice lucru cu jumătate de normă în acest sens). Pentru a obține victoria, trebuie să dedici fiecare secundă și fiecare resursă pregătirii și antrenamentului. LeBron James nu ia o pauză de vară – o folosește pentru a lucra la alte aspecte ale jocului său. Armata își antrenează soldații zi și noapte când nu sunt în război, în pregătire pentru când trebuie să meargă la război; când merg la război, luptă până când acesta se termină.

Același lucru este valabil și pentru noi. Nu putem trăi doar cu jumătate de inimă. Nu e timp liber. Nici măcar nu sunt weekend-uri. Ne pregătim întotdeauna pentru ceea ce viața ar putea arunca asupra noastră – și atunci când se întâmplă, suntem pregătiți și nu ne oprim până nu rezolvăm.

Deplasare prin serie<< Școala filosofului este un spitalCum poți ști, dacă nu ai fost niciodată testat? >>

Eh, cum trecut-au anii... După ce în 1984 am absolvit IPG-ul din Ploiești, următorii patru ani am trecut prin Șantierele de foraj ale Schelei de Foraj Tg. Ocna, din zona Matca-Buciumeni a județului Galați. Apoi, anul 1988 mi-a adus (cu eforturi) un transfer la Mediaș, ca proiectant de foraj al sondelor, în cadrul a ceea ce se numea atunci “Centrul de Cercetare și Proiectare”, care ținea pe vremea aceea de Institutul de la Câmpina. Apoi, lucrurile au luat altă turnură, după anii ‘90, când centrul a trecut sub tutela Romgaz-ului... Ulterior, activitatea de proiectare foraj și ingineria de zăcământ a rămas la Romgaz, iar activitatea de proiectare conducte și altele a trecut la Transgaz. Iar eu am rămas devotat activității de proiectare a forajului sondelor, activitate care iată, cel puțin formal, se apropie de final... Dar pentru că forajul sondelor este un domeniu pasionant, și pentru că scopul unui om în viață ar trebui să fie acela de a evita plictiseala, cred că voi mai rămâne un pic în acest domeniu. Chiar cred că aș avea câte ceva de transmis celor ce vin din urmă... Și pentru că în ultima perioadă am descoperit validitatea filosofiei stoice, nu voi evita subiecte asociate. Ca să nu mai vorbim de faptul că printre alte subiecte pe care le consider de interes se numără evenimentele de tip „lebădă neagră” (cu probabilitate mică de apariție, dar cu impact major), sau problematica automatelor celulare...

Lasă un comentariu