Hits: 32

Pentru înțelegerea celor ce urmează, este necesară definirea notațiilor folosite, dar și câteva precizări. Acestea sunt notațiile folosite de Gorun Manolescu în lucrarea sa „Stabilitatea formațiunilor traversate de sonde”…

Notații

Da, da, așa e! Probabil că mulți dintre noi nu îndrăgesc prea mult notațiile, mai ales dacă sunt mai complicate, pentru că ne imaginăm ce urmează: folosirea lor în niște ecuații fără „aplicabilitate practică”, de… Iar noi suntem practicieni, nenică! Și totuși, uneori (mai răruț, că-i mai drăguț!) pare că trebuie să suportăm și chestiile astea…

Așadar, notații:

• – eforturi unitare principale;
• – eforturi unitare principale ce caracterizează starea limită;
• – eforturi unitare principale: maxim și minim, specifice stării de echilibru natural;
• – eforturi unitare normale, pe direcțiile razei și tangentei;
• – efort unitar tangențial;
• – eforturi unitare normale pe direcțiile razei și respectiv tangentei, în exteriorul zonei de stare limită, pentru r=b;
• – coeziunea materialului;
• – unghiul de frecare interioară;
• – coeziunea materialului pentru starea de echilibru natural;
• – unghiul pe care îl face normala la planul de cedare ce trece printr-un punct aflat în stare limită, cu direcția efortului unitar principal ;
• – unghiul pe care îl face normala la planul de cedare ce trece printr-un punct aflat în stare de echilibru natural, cu direcția efortului unitar principal ;
• – eforturile unitare: tangențial și respectiv normal, pe planul caracterizat de ;
• – eforturi unitare normale, în coordonate polare, în direcțiile razei și tangentei, pentru unghiul ;
• – efortul unitar tangențial, în coordonate polare, pentru unghiul ;
• – greutatea specifică a fluidului de foraj;
• – greutatea specifică medie a rocilor;
• – presiunea pe conturul zonei de stare limită;
• – presiunea statică a fluidului de foraj, obținută din relația ;
• – presiunea litostatică dată de relația ;
• – adâncimea unui punct din interiorul masivului;
• – constantă, respectiv coeficientul lui Poisson;
• – raza curentă;
• – raza sondei;
• – raza zonei de stare limită;
• – raza de la care influența concentrării eforturilor unitare din jurul găurii sondei nu se mai simte;
• – adâncimea la care apare zona de stare limită;
• – constante de integrare;
• – efort unitar limită echivalent;
• – efort unitar normal mediu;
• – deformație volumică medie;
• – deformație volumică totală;
• – componentele liniare ale deformației în direcțiile razei, tangentei și respectiv verticalei;
• – rezistența limită la compresiune simplă, egală cu rezistența limită la tracțiune simplă; notație folosită doar în cazul corpurilor cu pronunțat caracter plastic, spre deosebire de și , care au un caracter general;
• – scurtarea liniară specifică, corespunzătoare lui ;
• – componenta deplasării pe direcția razei;
• – semnul constantei de integrare A;
• – intensitatea deformației;
• – intensitatea eforturilor unitare;
• – raportul dintre intensitatea deformației la r = a și scurtarea liniară specifică ;
• – raportul dintre intensitatea deformației la r = r și scurtarea liniară specifică ;
• – raportul dintre intensitatea deformației la raza curentă r și scurtarea liniară specifică ;
• – raportul ;
• – raportul ;
• – raportul ; 

De reținut

Rocile vor fi considerate corpuri continue, omogene și izotrope. Vom întâlni denumiri precum:

• „mărimea stării de tensiune triaxială”, caracterizată prin valoarea efortului unitar principal minim, ;
• „intensitatea stării de tensiune triaxială” caracterizată, în cazul folosirii teoriei lui O. Mohr, prin valoarea deviatorului eforturilor unitare principale, ÷ .

Cam atât pe azi. Funcție de interesul pe care-l acordați acestei serii, ea poate continua, sau nu… De aceea, mențin întrebarea: acest efort merită, sau nu? 😆