Nu suferi în avans

Acest articol e numărul [part not set] din totalul de 244 articole ale seriei Stoicism zilnic

Hits: 2

21 august

„Este degradant ca sufletul să fie îngrijorat de viitor și să sufere în avans de greutăți, cuprins de anxietatea că lucrurile pe care și le dorește să-i rămână în posesie pe veci. Căci un astfel de suflet nu va fi niciodată odihnit – tânjind după lucruri viitoare va pierde capacitatea de a se bucura de lucrurile actuale.”

~ Seneca – Scrisori morale, 98.5b-6a

Modul în care ne îngrijorăm nervos de unele vești proaste ce se apropie este ciudat, dacă stai să analizezi. Prin definiție, așteptarea înseamnă că nu s-a întâmplat încă, așa că sentimentul rău în avans este total voluntar. Dar asta facem: să ne mestecăm unghiile, să simțim rău de stomac, să nu ne pese de oamenii din jurul nostru. De ce? Pentru că în curând s-ar putea întâmpla ceva rău.

Pragmaticul, persoana de acțiune, este prea ocupat pentru a pierde timpul cu o asemenea prostie. Pragmaticul nu se poate îngrijora în prealabil de orice rezultat posibil. Gândește-te la asta. Cel mai bun scenariu – dacă veștile se dovedesc a fi mai bune decât se aștepta, în tot acest timp ai fost consumat de o frică inutilă. Cel mai prost scenariu – am suferit o perioadă de timp suplimentar, alegând asta.

Și ce utilizare mai bună ai putea face în acel moment? O zi care ar putea fi ultima ta zi – vrei să o petreci năpădit de îngrijorări? În ce altă zonă ai putea progresa, în timp ce alții ar putea sta pe margini, așteptând pasiv soarta?

Lasă vestea să vină când vine. Fii preocupat cu cele ce te interesează.

 

Deplasare prin serie

Eh, cum trecut-au anii... După ce în 1984 am absolvit IPG-ul din Ploiești, următorii patru ani am trecut prin Șantierele de foraj ale Schelei de Foraj Tg. Ocna, din zona Matca-Buciumeni a județului Galați. Apoi, anul 1988 mi-a adus (cu eforturi) un transfer la Mediaș, ca proiectant de foraj al sondelor, în cadrul a ceea ce se numea atunci “Centrul de Cercetare și Proiectare”, care ținea pe vremea aceea de Institutul de la Câmpina. Apoi, lucrurile au luat altă turnură, după anii ‘90, când centrul a trecut sub tutela Romgaz-ului... Ulterior, activitatea de proiectare foraj și ingineria de zăcământ a rămas la Romgaz, iar activitatea de proiectare conducte și altele a trecut la Transgaz. Iar eu am rămas devotat activității de proiectare a forajului sondelor, activitate care iată, cel puțin formal, se apropie de final... Dar pentru că forajul sondelor este un domeniu pasionant, și pentru că scopul unui om în viață ar trebui să fie acela de a evita plictiseala, cred că voi mai rămâne un pic în acest domeniu. Chiar cred că aș avea câte ceva de transmis celor ce vin din urmă... Și pentru că în ultima perioadă am descoperit validitatea filosofiei stoice, nu voi evita subiecte asociate. Ca să nu mai vorbim de faptul că printre alte subiecte pe care le consider de interes se numără evenimentele de tip „lebădă neagră” (cu probabilitate mică de apariție, dar cu impact major), sau problematica automatelor celulare...

Lasă un comentariu