Despre datorie și circumstanțe

Nu-ți lăsa sufletul să treacă primul

Acest articol e numărul 179 din totalul de 203 articole ale seriei Stoicism zilnic

Hits: 0

27 decembrie

„Este ruşinos ca, într-o viaţă în care trupul tău nu se lasă copleşit de slăbiciune, sufletul s-o facă primul.”

~ Marcus Aurelius – Meditații, 6.29

În ciuda privilegiilor sale, Marcus Aurelius a avut o viață dificilă. Istoricul roman Cassius Dio a gândit că Marcus „nu a avut norocul pe care îl merita, pentru că nu era puternic la trup și a fost implicat într-o multitudine de necazuri pe parcursul întregii sale domnii”. La un moment dat, era îngrozit că s-a răspândit un zvon că a murit – iar lucrurile s-au înrăutățit când cel mai de încredere general al său a folosit zvonul ca ocazie pentru a se declara noul împărat.

Dar de-a lungul acestor lupte – anii de război, bolile, fiul său tulburat – nu a renunțat niciodată. Este un exemplu inspirant pentru noi la care să ne gândim astăzi dacă obosim, suntem frustrați sau trebuie să facem față unei crize. Iată un tip care avea toate motivele să fie supărat și amărât, care ar fi putut să-și abandoneze principiile și să trăiască în lux sau ușurință, care ar fi putut să-și lase responsabilitățile deoparte și să se concentreze pe propria sănătate.

Dar nu a făcut-o niciodată. Sufletul i-a rămas puternic chiar și după ce corpul lui a devenit slab. Nu s-a dat bătut până când trupul său a renunțat în cele din urmă – când a murit lângă Viena în 180 d.Hr.

Deplasare prin serie<< Viața e lungă dacă știi cum s-o foloseștiDespre ființa pomenită >>

Eh, cum trecut-au anii... După ce în 1984 am absolvit IPG-ul din Ploiești, următorii patru ani am trecut prin Șantierele de foraj ale Schelei de Foraj Tg. Ocna, din zona Matca-Buciumeni a județului Galați. Apoi, anul 1988 mi-a adus (cu eforturi) un transfer la Mediaș, ca proiectant de foraj al sondelor, în cadrul a ceea ce se numea atunci “Centrul de Cercetare și Proiectare”, care ținea pe vremea aceea de Institutul de la Câmpina. Apoi, lucrurile au luat altă turnură, după anii ‘90, când centrul a trecut sub tutela Romgaz-ului... Ulterior, activitatea de proiectare foraj și ingineria de zăcământ a rămas la Romgaz, iar activitatea de proiectare conducte și altele a trecut la Transgaz. Iar eu am rămas devotat activității de proiectare a forajului sondelor, activitate care iată, cel puțin formal, se apropie de final... Dar pentru că forajul sondelor este un domeniu pasionant, și pentru că scopul unui om în viață ar trebui să fie acela de a evita plictiseala, cred că voi mai rămâne un pic în acest domeniu. Chiar cred că aș avea câte ceva de transmis celor ce vin din urmă... Și pentru că în ultima perioadă am descoperit validitatea filosofiei stoice, nu voi evita subiecte asociate. Ca să nu mai vorbim de faptul că printre alte subiecte pe care le consider de interes se numără evenimentele de tip „lebădă neagră” (cu probabilitate mică de apariție, dar cu impact major), sau problematica automatelor celulare...

Lasă un comentariu