Despre datorie și circumstanțe

Nu totdeauna poți fi/primi ce vrei

Acest articol e numărul 243 din totalul de 244 articole ale seriei Stoicism zilnic

Hits: 4

29 februarie

„Când copiii își bagă mâna într-un borcan îngust, nu își pot scoate pumnul închis și încep să plângă. Aruncă câteva bunătăți și o vei scoate! Înfrânează-ți dorința – nu-ți pune inima în atât de multe lucruri și vei obține ceea ce ai nevoie.”

~ Epictet – Discursuri, 3.9.22

„Le putem avea pe toate” este mantra vieții noastre moderne. Muncă, familie, scop, succes, timp liber – vrem toate acestea, în același timp (în acest moment, pentru început).

În Grecia, sala de curs (scholeion) era un centru de agrement unde studenții contemplau lucrurile superioare (bun, adevărat și frumos) în scopul de a trăi o viață mai bună. Era vorba de stabilirea priorităților, de chestionarea priorităților lumii exterioare. Astăzi, suntem prea ocupați să obținem lucruri, precum copiii care își blochează mâna într-un borcan cu bunătăți, pentru a mai acorda importanță acestei întrebări.

Nu-ți pune inima pe atât de multe lucruri”, spune Epictet. Concentrează-te. Stabilește priorități. Antrenează-ți mintea să întrebe: Am nevoie de chestia asta? Ce se va întâmpla dacă nu îl primesc? Pot să mă descurc fără ea?

Răspunsurile la aceste întrebări te vor ajuta să te relaxezi, să elimini toate lucrurile inutile care te preocupă – făcându-te prea ocupat pentru a fi echilibrat sau fericit.

Deplasare prin serie<< Când pierzi controlulUnde începe filosofia >>

Eh, cum trecut-au anii... După ce în 1984 am absolvit IPG-ul din Ploiești, următorii patru ani am trecut prin Șantierele de foraj ale Schelei de Foraj Tg. Ocna, din zona Matca-Buciumeni a județului Galați. Apoi, anul 1988 mi-a adus (cu eforturi) un transfer la Mediaș, ca proiectant de foraj al sondelor, în cadrul a ceea ce se numea atunci “Centrul de Cercetare și Proiectare”, care ținea pe vremea aceea de Institutul de la Câmpina. Apoi, lucrurile au luat altă turnură, după anii ‘90, când centrul a trecut sub tutela Romgaz-ului... Ulterior, activitatea de proiectare foraj și ingineria de zăcământ a rămas la Romgaz, iar activitatea de proiectare conducte și altele a trecut la Transgaz. Iar eu am rămas devotat activității de proiectare a forajului sondelor, activitate care iată, cel puțin formal, se apropie de final... Dar pentru că forajul sondelor este un domeniu pasionant, și pentru că scopul unui om în viață ar trebui să fie acela de a evita plictiseala, cred că voi mai rămâne un pic în acest domeniu. Chiar cred că aș avea câte ceva de transmis celor ce vin din urmă... Și pentru că în ultima perioadă am descoperit validitatea filosofiei stoice, nu voi evita subiecte asociate. Ca să nu mai vorbim de faptul că printre alte subiecte pe care le consider de interes se numără evenimentele de tip „lebădă neagră” (cu probabilitate mică de apariție, dar cu impact major), sau problematica automatelor celulare...

Lasă un comentariu