Oprește-te din maimuțăreală

Acest articol e numărul [part not set] din totalul de 244 articole ale seriei Stoicism zilnic

Hits: 0

8 iulie

„Destul cu această viață nenorocită, cu murmurul și cu aceste gesturi de maimuță. De ce te agiți? Ce este nou în toate acestea? Ce te scoate din fire? Cauza? Privește-o! Pate materia? Privește-o! În afară de ele nu există nimic; dar fii odată mai sincer și mai binevoitor față de zei! E același lucru dacă vei căuta să cunoști acestea o sută de ani sau trei ani.”

~ Marcus Aurelius – Meditații, 9.37

«Caracterul», scrie Joan Didion într-unul dintre cele mai bune eseuri ale sale, «dorința de a accepta responsabilitatea pentru propria viață – este sursa din care izvorăște respectul de sine».

Marcus ne îndeamnă să nu pierdem timpul plângându-ne de ceea ce nu avem sau de cum au funcționat lucrurile. Trebuie să renunțăm la maimuțăreală și să fim proprietarii propriilor vieți. Caracterul poate fi dezvoltat și, atunci când este, va fi urmat de respectul de sine. Dar asta înseamnă să începi și să devii serios în acest sens. Nu mai târziu, nu după ce anumite întrebări au primit răspuns sau după distracție, ci acum. În acest moment, asumarea responsabilității este primul pas.

Lipsa caracterului este cel mai rău lucru. Așa cum a spus Didion în „Despre respect de sine” (On Self-Respect), „Să trăiești fără respect de sine înseamnă să stai treaz o noapte, fără să te atingi laptele cald, de fenobarbital și cu mâna peste plapumă, numărând păcatele comisiunii și omisiunii, încrederile trădate, promisiunile subtil încălcate, darurile irosite irevocabil prin lene, lașitate sau neglijență.

Ești mult mai bun decât atât.

Deplasare prin serie

Eh, cum trecut-au anii... După ce în 1984 am absolvit IPG-ul din Ploiești, următorii patru ani am trecut prin Șantierele de foraj ale Schelei de Foraj Tg. Ocna, din zona Matca-Buciumeni a județului Galați. Apoi, anul 1988 mi-a adus (cu eforturi) un transfer la Mediaș, ca proiectant de foraj al sondelor, în cadrul a ceea ce se numea atunci “Centrul de Cercetare și Proiectare”, care ținea pe vremea aceea de Institutul de la Câmpina. Apoi, lucrurile au luat altă turnură, după anii ‘90, când centrul a trecut sub tutela Romgaz-ului... Ulterior, activitatea de proiectare foraj și ingineria de zăcământ a rămas la Romgaz, iar activitatea de proiectare conducte și altele a trecut la Transgaz. Iar eu am rămas devotat activității de proiectare a forajului sondelor, activitate care iată, cel puțin formal, se apropie de final... Dar pentru că forajul sondelor este un domeniu pasionant, și pentru că scopul unui om în viață ar trebui să fie acela de a evita plictiseala, cred că voi mai rămâne un pic în acest domeniu. Chiar cred că aș avea câte ceva de transmis celor ce vin din urmă... Și pentru că în ultima perioadă am descoperit validitatea filosofiei stoice, nu voi evita subiecte asociate. Ca să nu mai vorbim de faptul că printre alte subiecte pe care le consider de interes se numără evenimentele de tip „lebădă neagră” (cu probabilitate mică de apariție, dar cu impact major), sau problematica automatelor celulare...

Lasă un comentariu