Despre datorie și circumstanțe

Oricine poate avea noroc, nu oricine poate persevera

Acest articol e numărul 77 din totalul de 106 articole ale seriei Stoicism zilnic

Hits: 0

16 septembrie

„Succesul vine pentru cei de jos și pentru cei netalentați, dar caracteristica specială a unei persoane mărețe este de a triumfa asupra dezastrelor și a panicii vieții umane.”

~ Seneca – Despre providență, 4.1

Poate cunoașteți oameni care au avut un noroc extraordinar în viață. Poate că au câștigat la loteria genetică sau au patinat cu ușurință printre cursuri și cariere. Deși nu au planificat niciodată, au luat decizii nesăbuite, au sărit de la un lucru la altul, au supraviețuit cumva fără zgârieturi. Există o zicală: „Dumnezeu îi favorizează pe proști”.

Este firesc să fii puțin invidios pe acești oameni. Și noi ne dorim o viață ușoară – sau cel puțin așa credem noi. Dar viața ușoară este cu adevărat atât de admirabilă?

Oricine poate avea noroc. Nu există nicio abilitate în a fi ignorat și nimeni nu ar lua în considerare această măreție.

Pe de altă parte, persoana care perseverează printre dificultăți, care continuă să meargă atunci când alții renunță, cine ajunge la destinație prin muncă grea și onestitate? Acest lucru este admirabil, deoarece supraviețuirea ei a fost rezultatul forței și rezistenței, nu al dreptului din naștere sau al circumstanțelor. O persoană care a depășit nu doar obstacolele externe pe drumul succesului, ci s-a controlat pe sine și propriile emoții de parcurs? Este mult mai impresionant. Persoana căreia i s-a dat o mână mai grea, a înțeles-o, dar totuși a triumfat? Asta este măreție.

Deplasare prin serie<< O grădină nu este pentru spectacolÎnțelegerea cu cei ce te urăsc >>

Eh, cum trecut-au anii... După ce în 1984 am absolvit IPG-ul din Ploiești, următorii patru ani am trecut prin Șantierele de foraj ale Schelei de Foraj Tg. Ocna, din zona Matca-Buciumeni a județului Galați. Apoi, anul 1988 mi-a adus (cu eforturi) un transfer la Mediaș, ca proiectant de foraj al sondelor, în cadrul a ceea ce se numea atunci “Centrul de Cercetare și Proiectare”, care ținea pe vremea aceea de Institutul de la Câmpina. Apoi, lucrurile au luat altă turnură, după anii ‘90, când centrul a trecut sub tutela Romgaz-ului... Ulterior, activitatea de proiectare foraj și ingineria de zăcământ a rămas la Romgaz, iar activitatea de proiectare conducte și altele a trecut la Transgaz. Iar eu am rămas devotat activității de proiectare a forajului sondelor, activitate care iată, cel puțin formal, se apropie de final... Dar pentru că forajul sondelor este un domeniu pasionant, și pentru că scopul unui om în viață ar trebui să fie acela de a evita plictiseala, cred că voi mai rămâne un pic în acest domeniu. Chiar cred că aș avea câte ceva de transmis celor ce vin din urmă... Și pentru că în ultima perioadă am descoperit validitatea filosofiei stoice, nu voi evita subiecte asociate. Ca să nu mai vorbim de faptul că printre alte subiecte pe care le consider de interes se numără evenimentele de tip „lebădă neagră” (cu probabilitate mică de apariție, dar cu impact major), sau problematica automatelor celulare...

Lasă un comentariu