Despre datorie și circumstanțe

Pregătește-te în zilele însorite

Acest articol e numărul 70 din totalul de 84 articole ale seriei Stoicism zilnic

Hits: 0

10 septembrie

„Iată o lecție pentru a-ți testa puterea mentală: stabilește-ți o săptămână în care să ai doar mâncarea cea mai proastă și mai ieftină, îmbracă-te în haine ponosite și întreabă-te dacă acesta este cu adevărat cel mai mare rău de care te-ai temut. Atunci când vremurile sunt bune, ar trebui să te pregătești pentru vremuri mai dure, pentru că atunci când Fortuna este amabilă, sufletul poate construi apărarea împotriva ravagiilor ei. Deci, soldații fac manevre în timp de pace, ridicând buncăre fără dușmani la vedere și epuizându-se fără atac, astfel încât, atunci când acesta vine, să nu obosească.”

~ Seneca – Scrisori morale, 18.5-6

Ce-ar fi dacă ai petrece o zi pe lună experimentând efectele sărăciei, foamei, izolării complete sau orice alt lucru de care te-ai putea teme? După șocul cultural inițial, ar începe să devină un lucru normal și nu ar mai părea atât de înfricoșător.

Există o mulțime de nenorociri pe care le poți practica, o mulțime de probleme pe care le poți rezolva în avans. Presupune că apa caldă a fost oprită. Presupune că ți-a fost furat portofelul. Pretinde că salteaua ți-a fost luată și că trebuie să dormi pe podea, sau că nu mai ai mașină, trebuind să mergi peste tot. Pretinde că ți-ai pierdut slujba și trebuie să-ți găsești una nouă. Din nou, nu exersa aceste lucruri doar în gând, ci trăiește-le. Și fă-o acum, cât timp lucrurile sunt bune. După cum ne amintește Seneca: „Tocmai în vremuri bune ar trebui întărit spiritul, înainte de ocazii de stres mai mare… Dacă nu vrei să tresari când vine criza, antrenează-te înainte ca aceasta să vină.”

Deplasare prin serie<< Nimic de care să-ți fie teamă, doar frica de sineCum ar arăta la scară redusă? >>

Eh, cum trecut-au anii... După ce în 1984 am absolvit IPG-ul din Ploiești, următorii patru ani am trecut prin Șantierele de foraj ale Schelei de Foraj Tg. Ocna, din zona Matca-Buciumeni a județului Galați. Apoi, anul 1988 mi-a adus (cu eforturi) un transfer la Mediaș, ca proiectant de foraj al sondelor, în cadrul a ceea ce se numea atunci “Centrul de Cercetare și Proiectare”, care ținea pe vremea aceea de Institutul de la Câmpina. Apoi, lucrurile au luat altă turnură, după anii ‘90, când centrul a trecut sub tutela Romgaz-ului... Ulterior, activitatea de proiectare foraj și ingineria de zăcământ a rămas la Romgaz, iar activitatea de proiectare conducte și altele a trecut la Transgaz. Iar eu am rămas devotat activității de proiectare a forajului sondelor, activitate care iată, cel puțin formal, se apropie de final... Dar pentru că forajul sondelor este un domeniu pasionant, și pentru că scopul unui om în viață ar trebui să fie acela de a evita plictiseala, cred că voi mai rămâne un pic în acest domeniu. Chiar cred că aș avea câte ceva de transmis celor ce vin din urmă... Și pentru că în ultima perioadă am descoperit validitatea filosofiei stoice, nu voi evita subiecte asociate. Ca să nu mai vorbim de faptul că printre alte subiecte pe care le consider de interes se numără evenimentele de tip „lebădă neagră” (cu probabilitate mică de apariție, dar cu impact major), sau problematica automatelor celulare...

Lasă un comentariu