Râs, sau plâns?

Acest articol e numărul 57 din totalul de 244 articole ale seriei Stoicism zilnic

Hits: 1

27 august

„Heraclit vărsa lacrimi ori de câte ori ieșea în public – Democrit râdea. Unul a văzut întregul ca o paradă a mizeriilor, celălalt al nebuniei. Așadar, ar trebui să privim lucrurile mai ușor și să le tratăm mai calm, pentru că este mai uman să râzi de viață decât să o plângi.”

~ Seneca – Despre calmul miții, 15.2

Este această observație originea acelei celebre expresii despre știri frustrante: „Nu știu dacă să râd sau să plâng?” Stoicii au văzut un scop mic în a se enerva sau a se întrista cu lucruri care sunt indiferente la sentimentele noastre. Mai ales când acele sentimente ajung să ne facă să ne simțim mai rău.

Este, de asemenea, o altă dovadă că stoicii erau cu greu un grup de bătrâni deprimanți și acri. Chiar și atunci când lucrurile erau cu adevărat rele, când lumea îi făcea să-și dorească să plângă disperare sau cu furie, ei au ales să râdă de asta.

La fel ca Democrit, putem face aceeași alegere. Există mai mult umor decât ură în aproape orice situație. Și, cel puțin, umorul este productiv – făcând lucrurile mai puțin grele, nu mai mult.

Deplasare prin serie<< Căutarea năvoadelorStoicul opulent >>

Eh, cum trecut-au anii... După ce în 1984 am absolvit IPG-ul din Ploiești, următorii patru ani am trecut prin Șantierele de foraj ale Schelei de Foraj Tg. Ocna, din zona Matca-Buciumeni a județului Galați. Apoi, anul 1988 mi-a adus (cu eforturi) un transfer la Mediaș, ca proiectant de foraj al sondelor, în cadrul a ceea ce se numea atunci “Centrul de Cercetare și Proiectare”, care ținea pe vremea aceea de Institutul de la Câmpina. Apoi, lucrurile au luat altă turnură, după anii ‘90, când centrul a trecut sub tutela Romgaz-ului... Ulterior, activitatea de proiectare foraj și ingineria de zăcământ a rămas la Romgaz, iar activitatea de proiectare conducte și altele a trecut la Transgaz. Iar eu am rămas devotat activității de proiectare a forajului sondelor, activitate care iată, cel puțin formal, se apropie de final... Dar pentru că forajul sondelor este un domeniu pasionant, și pentru că scopul unui om în viață ar trebui să fie acela de a evita plictiseala, cred că voi mai rămâne un pic în acest domeniu. Chiar cred că aș avea câte ceva de transmis celor ce vin din urmă... Și pentru că în ultima perioadă am descoperit validitatea filosofiei stoice, nu voi evita subiecte asociate. Ca să nu mai vorbim de faptul că printre alte subiecte pe care le consider de interes se numără evenimentele de tip „lebădă neagră” (cu probabilitate mică de apariție, dar cu impact major), sau problematica automatelor celulare...

Lasă un comentariu