Despre datorie și circumstanțe

Vulnerabilitatea dependenței

Acest articol e numărul 86 din totalul de 106 articole ale seriei Stoicism zilnic

Hits: 0

25 septembrie

„Arată-mi pe cineva care nu este sclav! Unul este sclavul poftei, altul al lăcomiei, altul al puterii și toți sunt sclavi ai fricii. Aș putea numi un fost consul care este sclavul unei bătrâne, un milionar care este sclavul femeii de serviciu… Nicio servitute nu este mai abjectă decât cea auto-impusă.”

~ Seneca – Scrisori morale, 47.17

Toți suntem dependenți într-un fel sau altul. Suntem dependenți de rutina noastră, de cafeaua noastră, de confortul nostru, de aprobarea altcuiva. Aceste dependențe înseamnă că nu avem controlul propriilor noastre vieți – dependența există.

Oricine dorește cu adevărat să fie liber”, a spus Epictet, „nu va dori ceva care este de fapt sub controlul altcuiva, decât dacă vrea să fie sclav”. Subiecții afecțiunii noastre pot fi îndepărtați de noi imediat. Rutinele noastre pot fi întrerupte, medicul ne poate interzice să bem cafea, putem fi împinși în situații incomode.

Acesta este motivul pentru care trebuie să ne consolidăm testând aceste dependențe înainte ca acestea să devină prea mari. Poți încerca să trăiești fără asta sau asta pentru o zi? Îți poți impune o dietă timp de o lună? Poți rezista dorinței de a ridica telefonul pentru a efectua acel apel? Ai făcut vreodată un duș rece? Nu este atât de rău după primele două încercări. Ai condus vreodată mașina unui prieten în timp ce aia „tare” pe care o ai era în service? A fost chiar atât de rău? Fă-te invulnerabil la dependența ta de confort și comoditate, sau într-o zi, propria vulnerabilitate te poate îngenunchia.

Deplasare prin serie<< Ți s-ar putea întâmpla și țiePentru ce este timpul liber >>

Eh, cum trecut-au anii... După ce în 1984 am absolvit IPG-ul din Ploiești, următorii patru ani am trecut prin Șantierele de foraj ale Schelei de Foraj Tg. Ocna, din zona Matca-Buciumeni a județului Galați. Apoi, anul 1988 mi-a adus (cu eforturi) un transfer la Mediaș, ca proiectant de foraj al sondelor, în cadrul a ceea ce se numea atunci “Centrul de Cercetare și Proiectare”, care ținea pe vremea aceea de Institutul de la Câmpina. Apoi, lucrurile au luat altă turnură, după anii ‘90, când centrul a trecut sub tutela Romgaz-ului... Ulterior, activitatea de proiectare foraj și ingineria de zăcământ a rămas la Romgaz, iar activitatea de proiectare conducte și altele a trecut la Transgaz. Iar eu am rămas devotat activității de proiectare a forajului sondelor, activitate care iată, cel puțin formal, se apropie de final... Dar pentru că forajul sondelor este un domeniu pasionant, și pentru că scopul unui om în viață ar trebui să fie acela de a evita plictiseala, cred că voi mai rămâne un pic în acest domeniu. Chiar cred că aș avea câte ceva de transmis celor ce vin din urmă... Și pentru că în ultima perioadă am descoperit validitatea filosofiei stoice, nu voi evita subiecte asociate. Ca să nu mai vorbim de faptul că printre alte subiecte pe care le consider de interes se numără evenimentele de tip „lebădă neagră” (cu probabilitate mică de apariție, dar cu impact major), sau problematica automatelor celulare...

Lasă un comentariu