Kant

Este momentul în care Kant explică de ce limitarea aparent severă a cunoașterii nu este o capitulare, ci o strategie deliberată de salvare. Dar asta lasă loc la suficiente semne de întrebare…

Acest citat demonstrează mecanismul tehnic prin care Kant evită contradicția logică. Evitarea acestei detalieri ar lăsa publicul cu impresia că Kant face un simplu salt dogmatic, când, de fapt, el construiește o soluție arhitecturală precisă.

Acest fragment este o rară și savuroasă ieșire politică și polemică a lui Kant. Dincolo de stilul său tehnic obișnuit, el lansează aici un manifest pentru libertatea de exprimare și un atac direct la adresa monopolului academic.

Dacă primele 12 citate ne-au ținut în anticamera lucrării – în Prefețele unde Kant poartă un război diplomatic, își justifică metoda și explică de ce e nevoie de o nouă metafizică —, cu acest al 13-lea citat se închide pledoaria și începe construcția propriu-zisă. Pășim în Introducerea sistemului. Kant nu se mai justifică, ci începe…